-
Mă gândeam la Marie, care despacheta geamantanul, în timp ce eu stăteam în cadă.
Cum zăbovea în faţa oglinzii, cum îşi scotea mănuşile şi-şi netezea părul; cum scotea umeraşele, cum aşeza pe ele hainele şi le punea din nou în dulap; auzeam zgomotul pe care parcă-l făceau pe bara de metal.
Am observat dintr-o dată că începusem să plâng în timp ce stăteam în vană şi am făcut o descoperire senzaţională din punct de vedere fizic: lacrimile îmi erau reci. Înainte îmi erau întotdeauna calde, iar în lunile din urmă vărsasem adeseori lacrimi fierbinţi când eram beat.OPINIILE UNUI CLOVN, Heinrich Bӧll, Ed. Polirom